incerc sa ma ascund de mine,
dar nu reusesc sa ma pierd.
mi’am tesut vesmant din stele
si’am reusit sa mint pe multi.
am stralucit pentru putina vreme
dar sufletul imi putrezea,
mancat de molile trecutului,
incet.. si stelele piereau..
le’am adunat si le’am trimis din nou
spre casa lor nemarginita
sa nu isi piarda stralucirea
asa cum mi’am pierduto eu.
sa te hranesti cu stralucirea lor,
nu e o crima,
dar sa le’o'nghiti pe toata e pacat.
din scrisul stelelor pe cer
imi compun eu zilele, si viata.
din multitudinea lor
imi aleg ganduri si vise,
fara de care prea pustie as fi.
stralucirea’i pentru stele
The URI to TrackBack this entry is: http://raininoctober.wordpress.com/2009/08/12/stralucireai-pentru-stele/trackback/